Reflections on the Concept of Linguistic Imaginary. Our reflections on the concept of linguistic imaginary (LIM) have been triggered by the question whether or not the metalinguistic perspective initially granted to LIM – according to which LIM matches the speaking subject’s representations on the language ‒ may represent a rather restrictive comprehension formula, thus limiting the operational potential of a concept otherwise capable of covering a larger area of research. Therefore, in addition to presenting the ‘classical’ perspective on LIM, quite well-known and exploited in certain linguistic circles in Romania, we will provide a further latent perspective, as suggested by ethnolinguistics and cognitive linguistics. Our present approach aims to exploit the potentiality of such a generous and prolific concept, able to include, from our point of view, the speakers’ world-representations (which obviously include the language-representations as well), encoded in and by the language facts. From such a perspective, the language would be both the object of representation and its essential vector, LIM being part of the cultural imaginary which is expressed in concrete linguistic data at various language levels, mostly at lexical level. As a result, the concept of LIM would significantly expand and become more flexible, thus generating some new, dynamic interdisciplinary research fields. REZUMAT. Reflexii despre conceptul de imaginar lingvistic. Reflexiile noastre pe marginea conceptului de imaginar lingvistic (IML) pornesc de la întrebarea dacă nu cumva accepțiunea metalingvistică dată inițial IML ‒ prin care acesta este identificat cu reprezentările subiectului vorbitor despre limbă ‒ reprezintă o formulă de înțelegere prea restrictivă, limitând potențialul operațional al unui concept care ar putea acoperi o arie mult mai largă de investigare. De aceea, pe lângă prezentarea concepției „clasice” asupra IML, destul de bine cunoscută și exploatată în anumite cercuri de lingviști din mediul românesc, vom aduce în discuție și o altă posibilă accepțiune, sugerată de cercetările de etnolingvistică și de lingvistică cognitivă. Scopul demersului nostru îl constituie dorința de a exploata întreg potențialul acestui concept generos și prolific, capabil, din punctul nostru de vedere, să înglobeze și reprezentările despre lume ale subiecților (care conțin, evident, și reprezentările despre limbă), încifrate în și prin fapte de limbă. În această accepțiune, limba nu ar mai constitui doar obiectul reprezentării, ci și vectorul esențial al acesteia, IML incluzând și acea parte a imaginarului cultural exprimat în date lingvistice concrete la diferite niveluri ale limbii, dar mai ales la nivel lexical. Astfel, accepțiunea conceptului de IML s-ar lărgi considerabil, iar perspectiva asupra acestuia ar deveni mai flexibilă, oferind posibilitatea deschiderii unor direcții de cercetare interdisciplinară mult mai generoase. Cuvinte cheie: imaginar cultural, imaginar lingvistic, metalingvistic, norme subiective, norme obiective, etnolingvistică, reprezentare lingvistică a lumii, stereotip lingvistic, cognitivism.