Rezumat Generaţie după generaţie, ‘’Epopeea Kreshnicilor’’ rămâne unul dintre monumentele culturii tradiţionale albaneze. Imaginile artistice din această operă reprezintă imaginea tipică a zonelor noastre muntoase, figurile noastre legendare, redate prin intermediul unei specifice viziuni a fabulosului. Din aceasta reiese că miturile au modelat creaţiile preliterare ale societăţii, mituri care au ajuns până în zilele noastre prin intermediul acestor creaţii şi care conţin esenţa gândirii acestei societăţi. Mentalitatea acestei faze a gândirii mitice a dominat antichitatea până la sfârşitul paleocreştinătăţii. Cântecele eposului legendar atrag atenţia nu numai prin marea lor valoare artistică, dar şi ca monumente socio-culturale cu valoare istorică, filozofică, politică şi juridică. Figurile mitologice au un caracter htonic, terestru. «Epopeea Kreshnicilor» are, în centrul său, figurile unor oameni simpli, văzuţi în relaţie cu tovarăşii lor, faţă de care sunt primi inter pares. Toate aspectele vieţii lor – apărarea pământului, a turnului castelului, în chip de metaforă, precum şi identitatea lor, rezistenţa, viaţa, libertatea, onoarea etc., sunt legate de condiţia lor spirituală. Mentalitatea rezistenţei, cu rădăcini adânci în psihicul lor, se dezvoltă intuitiv de-a lungul graniţelor lingvistice comune. Operând cu criterii artistice, se face diferenţa dintre imaginaţia mitic-păgână şi imaginaţia de mai târziu, deoarece, prin antinomie, este trasată graniţa dintre conştient şi subconştient, dintre politeismul totemic şi monoteism. Lumea acelor vremuri este diferită de cea care a urmat, pentru că înaintaşii aveau un mod diferit de a înţelege viaţa şi moartea, timpul şi spaţiul, omul şi divinitatea, familia şi lumea. Generaţia apartinând vremurilor dominate de mentalitatea mitică şi legendară, refuză să recunoască prezentul sau viitorul, deoarece reprezentanţii ei aparţin unei lumi care recunoaşte doar trecutul. Procesul convertirii mentalităţilor colective în adevăruri artistice, mentalităţi care, emanând dintr-o anumită epocă, se apropie de adevărurile istorice, precum şi procesul decodării imaginilor arhetipale în subiecte epice au atras atenţia oamenilor de ştiinţă, dar şi a istoricilor, lingviştilor, etnologilor, precum şi a specialiştilor în mitologie. Abstract The Cycle of Kreshniks is one of monuments of the national traditional Albanian culture. The traditional images of this literary work reveal the typical view of our mountainous areas, our mighty legendary figures rendered by means of the fabulous. As a result, the myths shaped and influenced the preliterary creations of the society, the myths which have survived via these creations up to these days and which contain the essence of that society’s thinking. The mentality of this phrase of the mythical thinking dominated the antiquity until the end of paleochristianity. Songs of the legendary epos attract the reader’s attention not only because of their great artistic value, but they are also regarded as important sociocultural monuments having historical, philosophical, political and legal value. The mythological figures have a chthonic, terrestrial character. The Cycle of Kreshniks focuses on common people viewed in their relationship with their friends, the girl for whom they are primi inter pares. All the aspects of their lives, and namely, the defence of their land, of the castle tower in the form of a metaphor, as well as their identity, resistance, life, freedom, honour etc. are related to their spiritual condition. The mentality of the resistance which is deeply embedded in their psyche has intuitively developed across common linguistic borders. Operating with artistic between the mythic-pagan imagination and the later imagination as the borderline between the conscious and subconscious mind, between totemic polytheism and monotheistic faith is traced through antinomy. Ancient people differed from their followers who had a different vision of the life and death, time and space, the man and the divinity, family and the world. The generation of the ancient times dominated by the mythic and legendary mentality refuses to recognize the present and the future because their representatives belong only to the past. The process of converting collective mentalities into artistic truths, mentalities which have emanated from a different epoch, approach the historical truths, as well as the process of decoding the archetypal images into epic subjects have drawn the attention of various sciences such as: history, linguistics, ethnology and mythology.

Ombashi, Rahim . Collective Mentality and Literary Image/ R. Ombashi // Limbaj şi context = Speech and context : rev. intern. de lingvistică, semiotică şi ştiinţă literară. – 2010. – Nr. 2. – P. 65-76. – ISSN 1857-4149.