În cuprinsul lucrării am analizat care este raportul dintre răspunderea pentru produsele cu defecte și răspunderea civilă, un subiect dezbătut atât în doctrina națională, cât și cea internațională, însă mai întâi de toate am văzut care sunt elementele, specificitatea și asemănările dintre răspunderea pentru produsele cu defecte și răspunderea civilă.Răspunderea pentru produsele cu defecte a fost reglementată mai întâi la nivel european, prin Directiva nr. 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defecte. Ulterior, Directiva a fost transpusă în legislația statelor membre ale Uniunii Europene, care, anterior actului european, nu reglementau un regim distinct de răspundere pentru produsele cu defecte. Dat fiind caracterul inovativ al reglementării, un articol a suscitat importante discuții în statele membre care au transpus Directiva. Art. 13 a cărui reglementare pare că oferă un drept de opțiune între răspunderea pentru produsele cu defecte, răspunderea contractuală și răspunderea extracontractuală victimei prejudiciului a fost cel care a stat în centrul unor dezbateri. Discuțiile au fost tranșate printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a stabilit că dispozițiile art. 13 din Directivă nu exclud aplicarea altor regimuri de răspundere contractuală sau extracontractuală, întemeiate pe temeiuri diferite.Astfel, din hotărârea instanței europene, putem conchide că răspunderea pentru produsele cu defecte este o răspundere fără culpă, obiectivă sau de plin drept, specială, juxtapusă regimurilor răspunderii civile contractuale și extracontractuale. Victima prejudiciului poate alege între cele trei răspunderi: răspunderea pentru produsele cu defecte, răspunderea contractuală și răspunderea extracontractuală, însă este ținută să invoce temeiuri diferite.