Nivelul A — Spațiul Formal (Matematic) Acesta este spațiul în care operează fizica standard: Formal State Space • soluții ale ecuațiilor • limite ideale • stări asimptotice • configurații permise matematic Include: • Δ = 0 • T = 0 K • v = c • timp infinit • fluctuații complet reversibile • observatori fără istorie (Boltzmann brains) ➡️ Aceste stări sunt coerente matematic, dar nu sunt constrânse ontologic. Nivelul B — Filtrul Ontologic (TGIU) Între matematic și real există un filtru, nu o probabilitate. Ontological Filter (TEF + Minimal Unfolding Criterion) Condiții necesare: • Δ ≠ 0 (asimetrie structurală nenulă) • Unfolding ireversibil (𝒰 ≠ 0) • Reziduu structural nenul • Continuitate istorică (nu restaurabilă complet) Tot ce nu satisface simultan aceste condiții este eliminat, nu „rar”. Nivelul C — Spațiul Admisibil Fizic Admissible Physical State Space Include: • procese finite • timp emergent, finit • v 0 K • structuri cu memorie • zgomot ireductibil • identități cu istorie ➡️ Aici există Universul. Relația dintre niveluri (esența figurii) \text{Formal Possibility} \;\xrightarrow{\text{TEF + MUC}}\; \text{Physical Admissibility} Aceasta este diferența fundamentală dintre: • o teorie descriptivă (enumeră ce este permis formal), • și o teorie constitutivă (definește ce poate exista).